Credincioşii
din Parohia Buhanița, Protopopiatul Ceahlău, judeţul Neamţ, dar
şi din alte judeţe ale Moldovei, au ajuns duminică, 19 septembrie
2021, la „Crucea de Lumină”. Aceasta se află pe Muntele Crucii
din Buhalniţa şi a fost înălţată anul trecut. Aproximativ 60 de
copii, tineri şi bătrâni au parcurs traseul destul de abrupt din
dorinţa de a cinsti Sfânta Cruce în Duminica după Înălţarea
Sfintei Cruci. Popasul duhovnicesc a cuprins citirea unei Evanghelii
legată de Patimile Mântuitorului Hristos, urmată de ectenii şi de
un cuvânt de învăţătură adresat de către preotul paroh Vasile
Cristian Dăscălescu. Crucea de Lumină din Buhalniţa se află la o
altitudine de aproximativ o mie de metri şi a fost sfinţită pe 13
septembrie 2020. Iniţiativa înălţării acesteia a aparţinut mai
multor fii ai satului şi s-a concretizat datorită evlaviei şi
credinţei pe care ctitorii o au faţă de credinţa ortodoxă.
Proiectul
„Restaurarea, consolidarea și dotarea Bisericii cu hramul
«Intrarea Maicii Domnului în Biserică» - Buhalniţa, comuna
Hangu, judeţul Neamţ, a fost finalizat. Ansamblul Parohiei
Buhalnița a găzduit joi, 12 august 2021, o întâlnire prilejuită
de recepţia lucrărilor sfântului locaş.
Proiectul a debutat, cu
binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor
şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în luna noiembrie 2019 şi
a fost finalizat la începutul acestei luni. În locaşul de
închinăciune, ctitorit de către voievodul Miron Barnovschi, a fost
oficiată o slujbă de Te Deum de către preotul paroh Vasile
Cristian Dăscălescu. Au participat reprezentanţii institiţiilor
implicate, ai firmelor de consultanţă şi de construcţii, precum
şi ai Parohiei Buhalniţa. Părintele paroh Vasile Cristian
Dăscălescu a mulţumit cu acest prilej tuturor celor implicaţi în
proiect şi a menţionat că de-a lungul derulării lucrărilor de
restaurare a simţit ajutorul Sfinţilor care ocrotesc locaşul de
închinăciune de la poalele Muntelui Ceahlău: „Am simţit din
plin ajutorul ocrotitorilor bisericii acesteia. Dumnezeu să
răsplătească tuturor implicarea şi jertfa, şi să le dăruiască
sănătate şi mântuire. Am dorit ca această biserică să fie
înfrumuseţată, gândindu-mă la istoria acesteia, la prezent şi
la viitor. În primul rând, ne-a dorit să aducem cinstire
cuvioşilor monahi, care timp de secole au sfinţit aceste locuri cu
rugăciunile lor, precum şi voievodului mucenic Miron Barnovschi,
care a iubit nespus ctitoria sa de la poalele Ceahlăului. În al
doilea rând, ne-am raportat la prezent şi am socotit de bună
cuviinţă, ca prin consolidarea, înfrumuseţarea şi dotarea
bisericii să o oferim credincioşilor parohiei şi pelerinilor ca pe
o icoană de înnoire şi de primenire a sufletului. Am dorit să
facem lucruri trainice, să întărim zidirea acesteia şi să-i dăm
frumuseţea care i se cuvine. Nu ştim dacă generaţiile viitoare
vor avea posibilitatea să facă o astfel de lucrare. Oferim
generaţiilor viitoare acest chivot al lui Dumnezeu, pe care o lăsăm
moştenire împreună cu tot tezaurul de credinţă şi de istorie.
Noi am primit acest tezaur de la înaintaţii noştri şi am încercat
să-l cultivăm cu toată dragostea şi din toată fiinţa noastră”.
Persoanele implicate în proiect au primit apoi câte o diplomă
„în semn de mulţumire pentru implicarea jertfelnică”.
Maria
Popovici, directoarea Firmei „Ecomary” SRL din Iaşi, a
mărturisit că biserica din Buhalniţa i-a oferit o stare de bine
care a ajutat-o în toată activitatea: „Satul Buhalniţa este
un loc drag sufletului meu, care mi-a oferit o stare de bine. Starea
de bine îţi dă putere să munceşti în continuare şi să faci
lucruri bune. Cu efort, cu mult drag şi cu oameni buni s-a reuşit
finalizarea acestei lucrări. În prezent, biserica, deşi de mici
dimensiuni, este aşezată într-un colţ de rai, în care voi veni
cu drag mereu”.
Mihaela
Capitanul, administratorul Firmei S.C. KAPITAN CONSTRUCT S.R.L. din
Piatra Neamţ, a menţionat că lucrările de reabilitare s-au
derulat cu sprijinul întregii echipe: „Toate echipele de
muncitori din firma noastră s-au ostenit în această lucrare.
Mulţumim comunităţii parohiale pentru sprijin, părintelui paroh
Cristian Dăscălescu pentru demersurile la instituţiile abilitate
şi firmei de consultanţă, reprezentată de către doamna Maria
Popovici, pentru întocmirea documentaţiei”.
Credincioşii
din Parohia Buhalniţa şi-au exprimat bucuria pentru că lucrările
bisericii s-au finalizat. În acelaşi timp, oamenii îşi doresc să
fie reabilitatată clopotniţa şi să se ridice un aşezământ
social-filantropic modern.
Ana
Amarinei: „Dumnezeu a rânduit să particip la sfinţirea
locului bisericii din Buhalniţa, strămutată în anul 1958, la
târnosirea acesteia şi la foarte multe momente frumoase. Ziua de
astăzi (n.r. joi, 12 august) este unică şi înălţătoare.
Părintele nostru paroh şi-a asumat această mare şi grea sarcină,
reuşind să ducă proictul la bun sfârşit, cu sprijinul tuturor
celor implicaţi”.
Vasile
Filip: „Deşi locuiesc de 50 de ani în Buhalniţa, nu am crezut
că mă voi bucura în timpul iernii de un sistem de încălzire
performat în biserică. Cred ca oamenii apreciază atât interiorul,
cât şi exteriorul sfântului locaş, ce seamănă cu o catedrală
în miniatură”.
Maria
Ciucanu: „Biserica noastră este foarte frumoasă după
renovare, arătând ca o mireasă. Ne-am bucurat de implicarea
părintelui paroh, a fiilor duhovniceşti ai preotului nostru şi a
oamenilor din parohie”.
Petrică
Năstase: „Acest proiect a fost foarte important pentru
comunitatea noastră. Lucrarea de la interior şi de la exterior este
una deosebit de frumoasă care va dăinui. Pe viitor, ne dorim să
sprijinim reabilitarea clopotniţei şi să ridicăm o nouă casă
socială”.
Principalele
lucrări executate în cadrul proiectului au fost: înlocuirea
acoperişului, reabilitarea interioară şi exterioară, înlocuirea
pardoselii, sub care s-a montat un sistem de încălzire,
achiziţionarea de candelabre noi, placarea Sfintei Mese din Sfântul
Altar, înlocuirea tâmplăriei şi amenajarea unui trotuar de
protecţie.
Scurt
istoric
Biserica
Buhalniţa a fost ctitorită în anul 1629, de către voievodul Miron
Barnovschi pe locul unei biserici de mănăstire din lemn. Miron
Barnovschi a construit biserica din zid în semn de evlavie pentru
călugării din Sihăstria Buhalniţei, mănăstire atestată din
timpul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. După 1630, Miron
Barnovschi şi alţi voievozi ai ţării, au înzestrat mănăstirea
cu întinse moşii, mori şi heleşteie. În anul 1715, în timp ce
patriarhul Chir Samuil din Alexandria se afla în Moldova, voievodul
Nicolae Mavrocordat a închinat Patriarhiei Alexandriei, Mănăstirea
Buhalniţa cu tot venitul ei. După secularizarea averilor
mănăstireşti, din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, mănăstirea a
fost transformată în biserică parohială. În 1958, când a
început strămutarea masivă a satelor din zona lacului de acumulare
al hidrocentralei de la Bicaz-Stejaru, biserica fostei mănăstiri
Buhalniţa a fost demolată şi reconstituită pe un loc mai înalt,
unde se află şi astăzi. (Constantin Ciofu)
În
Parohia Buhanița, Protopopiatul Ceahlău, judeţul Neamţ, a fost
sfinţită duminică, 13 septembrie 2020, „Crucea de Lumină” în
prezenţa a numeroşi credincioşi. Aceasta se află pe Muntele
Crucii din Buhalniţa şi a fost înălţată la iniţiativa câtorva
fii ai satului.
Credincioşii
din Parohia Buhalniţa, Protopopiatul Ceahlău, judeţul Neamţ, au
avut bucuria de a participa duminică, 13 septembrie 2020, la
sfinţirea Crucii de Lumină. Aceasta a fost înălţată cu
binecuvântarea preotului paroh Vasile Cristian Dăscălescu pe
Muntele Crucii din Buhalniţa la o altitudine de aproximativ o mie de
metri. Iniţativa a aparţinut mai multor fii ai satului şi s-a
concretizat datorită evlaviei şi credinţei pe care ctitorii o au
faţă de credinţa ortodoxă. În după-amiaza Duminicii dinaintea
Înălţării Sfintei Cruci, în dangătul clopotelor şi al toacei,
preotul paroh Vasile Cristian Dăscălescu, împreună cu părintele
Ioan Simiraş de la Parohia Hangu, şi cu numeroşi creştini
ortodocşi din comuna Hangu şi din mai multe judeţe ale Moldovei,
au pornit în pelerinaj spre Crucea de Lumină. Pe parcusrul
procesiunii, s-au cântat mai multe cântări religioase închinate
Sfintei Cruci şi s-au făcut mai multe opriri în cadrul cărora
s-au rostit ectenii. Drumul către Vârful Crucii a fost destul de
anevoios, însă nu i-a împiedicat pe oamenii de toate vârstele
să-l parcurgă cu evlavie. O parte dintre părinţi au urcat muntele
cu copiii în braţe, iar bătrânii au înaintat de multe ori cu
greu până pe platoul unde s-a înălţat o preafrumoasă troiţă
ce va lumina pe timp de noapte simbolul cel mai de preţ al
creştinilor – Sfânta Cruce. În faţa troiţei s-a oficiat mai
întâi slujba Aghesmei mici, urmată de rânduiala specială pentru
sfinţirea Sfintei Cruci. Oamenii i-au purtat în rugăciune pe toţi
cei din familiile lor şi s-au îmbăgăţit de harul Duhului Sfânt
chemat de preoţii slujitori. Cu acest prilej, a fost stropit cu apă
sfinţită steagul tricolor înălţat în apropierea Crucii de
Lumină. Rânduiala sfinţirii a fost urmată de intonarea mai multor
pricesne închinate Sfintei Cruci. În acelaşi timp, toţi cei
prezenţi au intonat imnul României „Deşteaptă-te române”.
„Mărturisire
de credinţă în întunericul acestui veac”
Preotul
Ioan Simiraş a dat citire hrisovului special alcătuit pentru acest
moment intitulat „Gândul binecuvântat a devenit Cruce de Lumină”.
„Cu
vrerea Tatălui, cu lucrarea Fiului şi cu Pogorârea Sfântului Duh,
astăzi, în ziua liturgică a Înălţării Sfintei Cruci din anul
mântuirii 2020, s-a săvârşit slujba de sfinţire a acestei Sfinte
„Troiţi de Lumină” de pe „Muntele Crucii” din Buhalniţa.
Această lucrare îşi are începutul într-un gând ce a cerut
binecuvântare! Acest fapt s-a petrecut în data de 2 iunie 2019,
când, după săvârşirea Tainei Sfântului Botez pentru pruncul
Vlad Constantin Miron, tatăl său Codrin Constantin Miron a
împărtăşit părintelui Vasile Cristian Dăscălescu, parohul
Parohiei Buhalniţa, gândul de admiraţie pentru crucile luminate
noaptea de pe Valea Bistriţei, judeţul Neamţ, precum şi dorinţa
ca în satul acesta să existe o astfel de cruce. Şi pentru că în
ziua de 2 iunie în calendar este cinstit Sfântul Ioan cel Nou de la
Suceva, ocrotitorul bisericii din Buhalniţa, cu atât mai mult
cerând şi rugăciunile Sfântului, s-a îndrăznit a nădăjdui în
ajutorul lui. În acea clipă, de pe treptele sfintei biserici
privirile s-au îndreptat către acest loc. Acela a fost momentul în
care, din toată inima părintele paroh a dat binecuvântare pentru
acest deziderat sfânt de a se înălţa această Sfântă Cruce, ce
se doreşte a fi mărturisire de credinţă în întunericul acestui
veac precum şi simbol al dăinuirii credincioşilor din Buhalniţa
ca neam, în aceste locuri binecuvântate cu frumuseţi
paradisiatice. De atunci, Duhul Sfânt a lucrat în viaţa celui ce a
primit binecuvântare dar şi în sufletele celor care, auzind de
această lucrare, şi-au învăpăiat inimile cu dragostea Sfintei
Cruci şi au purces în a lucra efectiv până în ceasul de acum!
De
astăzi înainte îndemnăm să numim muntele acesta „Muntele
Crucii”, să fie „Golgota”, „Taborul” şi „Eleonul”
nostru deopotrivă.
Neamul
românesc, biruitor doar cu puterea Sfintei Cruci
Orice
cruce este o „cruce de lumină” pentru că pe ea a stat şi stă
Hristos în stare de jertfă, El care a zis despre Sine „Eu sunt
Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci
va avea lumina vieţii” (Ioan, 8-12). Să se socotească această
Sfântă Cruce căpătâiul celor care au murit în războaie prin
locurile acestea! S-a dăruit pentru acest loc ca să se
desăvârşească şi un drapel. S-a rânduit să fie aşezat astfel
încât umbra şi lumina crucii să se proiecteze pe el, ştiind bine
că neamul acesta, aflat permanent în stare de jertfă, a devenit
biruitor doar cu puterea Sfintei Cruci. În vremurile în care trăim
– deloc uşoare – pentru cei ce vor să fie ai lui Hristos –
când în multe locuri din lume sunt date jos sfintele cruci de pe
catedrale (devenite muzee) sau de pe înălţimile cele mai frumoase
– creştinii din Buhalniţa îndrăznesc ca prin înălţarea
acestei Sfinte Cruci să mărturisească tuturor că nu se tem de
moarte atât timp cât nu se despart de Hristos, biruitorul morţii
şi al iadului! Sunt voci care afirmă că este lipsit de sens acest
demers; fără îndoială sunt voci în care răsună vocea
diavolului! Iadul s-a cutremurat şi desigur odată cu el şi
portarii lui din vremurile pe care le trăim - şi nu sunt deloc
puţini portarii iadului. Dar nici creştinii ortodocşi din
Buhalniţa nu sunt puţini, iar cu aceştia este Dumnezeu. Noi suntem
Biserica lui Hristos despre care Domnul a zis că „porţile iadului
nu o vor birui” (Matei, 16-18). Tocmai de aceea, pe acest munte au
urcat cei mici şi cei mari, enoriaşii parohiei şi fiii
duhovniceşti ai părintelui paroh, ca de de la cel dintâi până la
cel din urmă, să dea mărturie lumii despre credinţa lor mai tare
decât moartea şi mai puternică decât tot iadul! Numele ctitorilor
să le scrie Domnul Dumnezeu în Cartea Vieţii şi să le
răspătească Hristos mărturisirea de credinţă şi de dragoste.
Să pomenească Domnul pe Codrin Constantin Miron, dimpreună cu
soţia Irina Cristina, cu fiul lor Vlad Constantin şi cu ceilalţi
fii şi fiice ce vor mai urma, pe Ion Gheorghieş, pe Dumitru
Nemţeanu, pe Vasile Aanei, pe Gheorghe şi Cosmin Bostan, pe Claudiu
Zaharia, pe Ionel Păduraru, pe Adrian Amariei şi mulţi alţii,
cunoscuţi numai de Dumnezeu cu toată seminţia lor din neam în
neam. Să binecuvânteze Domnul Dumnezeu pe toţi locuitorii satului
acestuia, ai comunei Hangu, pe toţi cei care fie în zi, fie în
noapte îşi vor ridica ochii la această Sfântă Cruce şi îşi
vor aminti cu recunoştinţă de jertfa lui Hristos pentru noi toţi!
Să
zicem şi noi cu sfinţii cei din veac: „Mântuieşte, Doamne,
poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţă
binecredincioşilor creştini asupra celor potrivnici dăruieşte şi
cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tău”. Hrisovul a fost aşezat
apoi la temelia crucii.
Duh
de rugăciune şi de bucurie
La
rândul său, părintele paroh Vasile Cristian Dăscălescu a adresat
un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre importanţa
acestui moment de sărbătoare. De asemenea, parohul de la Buhalniţa
a remarcat că Sfânta Cruce este „semnul biruinţei vieţii asupra
morţii”: „Am dat binecuvântare pentru această lucrare sfântă.
Ea nu se va vedea nu atât în întunericul nopţii, ci în cel al
necredinţei, a ideologiilor străine de poporul acesta
binecredincios prin care este defăimat simbolul cel mai de preţ al
neamului nostru. Vă mulţumesc din toată inima pentru că aţi
răspuns chemării lui Dumnezeu de a vă înălţa astăzi pe muntele
acesta. Mă bucur pentru că prin puterea Duhului Sfânt ne-am adunat
aici şi s-a reuşit crearea duhului de rugăciune şi de bucurie.
Prin puterea Sfintei Cruci să nădăjduim în darul şi ajutorul lui
Dumnezeu pentru satul şi comuna aceasta, dar şi pentru lumea
întreagă”.
Distincţii
pentru ctitori
La
propunerea Consiliului parohial al Parohiei Buhalniţa, părintele
paroh a oferit Diploma de recunoştinţă „Miron Barnovschi”
primarului comunei Hangu, Gavril Lupu, „pentru dragostea şi
dăruirea în sprijinirea lucrărilor de consolidare, restaurare şi
înfrumuseţare a bisericii din Buhalniţa”. În semn de preţuire
pentru ctitorirea „Crucii de Lumină” s-a acordat Distincţia
„Miron Barnovschi” binefăcătorilor Codrin Constantin Miron, Ion
Gheorghieş, Dumitru Nemţeanu, Vasile Aanei, Gheorghe şi Cosmin
Bostan, Claudiu Zaharia, Ionel Păduraru şi Adrian Amariei. La
final, toţi cei prezenţi au cinstit Sfânta Cruce şi au admirat
priveliştea deosebită de pe Muntele Crucii din Buhalniţa. (Constantin Ciofu)
